M. Udroiu: Teste grila. Drept penal si procedura penala. Editia a 4-a, 2013

Acest pachet promotional cuprinde 7 carti deosebit de utile pentru pregatirea celor care vor sustine examenul de admitere sau definitivare in profesia de avocat.

Raportul juridic civil este relaţia socială, patrimonială sau nepatrimonială, reglementată de norma de drept civil.

DIN CUPRINS:

Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

1. Statutul profesiei de avocat

2. Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeanã

3. O.U.G. nr. 221/2000 privind pensiile si alte drepturi de asigurãri sociale ale avocatilor

4. Hotărârea nr. 04/2011 a Consiliului U.N.B.R.

Lucrarea de faţă cuprinde cele mai importante acte normative în materia organizarii si exercitarii profesiei de avocat, actualizate la nivelul anului 2012, astfel:

- Legea nr. 51/1995, republicata, privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat;

- Statutul profesiei de avocat, republicat pe 19 decembrie 2011;

- Codul deontologic al avocaţilor;

- Documente şi tematica privind organizarea examenelor de admitere si definitivare in profesia de avocat pentru anul 2012

Totodata, lucrarea cuprinde peste 100 de grile pentru verificarea cunoştinţelor la materia OEPA - Organizarea si Exercitarea Profesiei de Avocat.

Teste grila. Pentru admiterea in magistratura si avocatura Drept penal. Partea generala, Partea speciala si Drept procesual penal. Partea generala, Partea speciala - peste 800 de grile

Cuvânt-înainte

Concursul de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii prezintă o serie de caracteristici ce îl particularizează faţă de alte concursuri în cadrul cărora modalitatea de examinare o constituie sistemul grilă.

Anul acesta, pe lângă dificultăţile cunoscute, cum ar fi, volumul mare al informaţiei conţinute în cele patru discipline fundamentale, capcanele descifrării cerinţelor grilelor, modificarea legislaţiei procesual civile etc., se adaugă încă una, şi ne referim la modificarea legislaţiei penale şi procesual penale, prin intrarea în vigoare a noilor coduri la data de 1 februarie 2014.

Dificultatea este reală, de ordin obiectiv, întrucât, pe de o parte, nu a existat timpul necesar pentru formarea şi sedimentarea unei practici unitare faţă de noile instituţii, iar, pe de altă parte, pe piaţa cărţii juridice există un număr redus de manuale sau comentarii bazate pe dispoziţiile din noile coduri. Cu siguranţă, acest lucru se va întâmpla în viitorul foarte apropiat.

Prezenta lucrare, care are ca scop principal verificarea cunoştinţelor candidaţilor prin autoevaluare, în procesul de învăţare şi familiarizare cu dispoziţiile din noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală, conţine 300 de grile din domeniul dreptului penal – Partea generală, 300 de grile din domeniul dreptului penal – Partea specială şi 240 de grile ce vizează materia dreptului procesual penal, toate întocmite în conformitate cu dispoziţiile din noile coduri.

În ceea ce priveşte bibliografia utilizată, fiind adeptul studiului dintr-un manual unic, pentru fiecare disciplină am ales la drept penal, Partea generală, manualul profesorilor Constantin şi Cristian Mitrache, de la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti (Drept penal român, Partea generală, ed. a VIII-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010), iar pentru drept penal, Partea specială, manualul profesorului Tudorel Toader, de la Facultatea de Drept din Iaşi (Drept penal român, Partea specială, ed. a V-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2011), citările regăsindu-se la fiecare răspuns în parte, acolo unde dispoziţiile penale nu au suferit modificări prin apariţia noilor coduri.

Am mai folosit şi lucrarea Explicaţii preliminare ale noului Cod penal, vol. I şi II, apărută la Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010-2011, sub îndrumarea profesorului George Antoniu (numită în continuare „Explicaţii”), unde, la fiecare citare, apare şi numele autorului respectiv.

Practic, toate cele 840 de grile sunt întocmite potrivit noilor coduri.

În capitolele de răspunsuri, am considerat util pentru cititor să facem o prezentare atât a răspunsurilor corecte, cât şi a celor eronate, cu explicaţii pe larg, acolo unde a fost cazul, şi cu trimiteri la doctrină sau la textul de lege.

Autorul

EXTRAS:

(...)

VII. Principiul bunei-credinţe

- părţile au obligaţia de a-şi exercita cu bună-credinţă drepturile şi obligaţiile civile, în caz de nerespectare a acestora, partea putând fi obligată la plata unor despăgubiri pe tărâm delictual (art. 12 NCPC);

- partea care deturnează dreptul procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege şi îl exercită cu rea-credinţă sau care, cu rea-credinţă, nu îşi îndeplineşte obligaţiile procesuale, săvârşeşte un abuz de drept procedural, putându-se antama răspunderea acesteia, dacă prin exercitarea abuzivă a unui drept sau prin nerespectarea unei obligaţii a fost cauzată unei alte părţi un prejudiciu de natură materială sau morală.

Fără a se aduce atingere dispoziŃiilor art. 35 NCPC, actiunea în constatarea abuzului de drept procesual este admisibilă chiar pe cale incidentala, cererea fiind grefată pe actiunea principală ce stă la baza procesului în care a apărut; ulterior, partea interesată (victimă a abuzului de drept procesual) poate exercita şi o cerere în realizare (actiune în raspundere civilă delictuală pentru fapta proprie), în termenul de prescripŃie extinctivă de 3 ani, aplicabil drepturilor de creanŃă, termen care curge de la data constatării abuzului de drept procesual.

(...)