Identificarea persoanelor si cadavrelor dupa semnalmentele exterioare

Code: criminalistica0029

Descriere

Identificarea unor persoane sau obiecte, privită în sensul ei cel mai larg - proprie tuturor domeniilor ştiinţei - reprezintă elementul definitoriu al investigării criminalistice. Prin rezonanţa sa practică, acest proces deţine un loc bine conturat, de maximă importanţă în ansamblul cercetărilor criminalistice.

Pe bună dreptate se spune despre identificare că reprezintă „problema centrală a investigaţiilor criminalistice”. Raportându-se la necesităţile practice, în literatura de specialitate se învederează că acest gen de activitate este “indisolubil legat de actul de justiţie”.

Detalii tehnice

Titlul lucrarii:	Identificarea persoanelor si cadavrelor dupa semnalmentele exterioare
Domenii de interes:	Criminalistica; expertize criminalistice; identificarea criminalistica; intocmirea portretului robot
Numar de pagini aproximativ:	135
Data redactării:	2000
Format:	A4
Documentul este redactat cu Diacritice:	DA
Documentul poate fi Editat / Modificat:	DA
Documentul contine Note de Subsol:	DA
Documentul contine Bibliografie:	DA

Price: 360.00 Lei

Cantitate:

Send to friend Rate this product Add to wishlist Compare

Identificarea persoanelor si cadavrelor dupa semnalmentele exterioare

CUPRINS

Capitolul I: Consideratii introductive

Sectiunea I: Rolul identificarii criminalistice în activitatea judiciara

Sectiunea a II-a: Scurt istoric al identificarii criminalistice în România

Sectiunea a III-a: Precizari de ordin notional asupra „identificarii criminalistice”

A. Notiunea

B. Obiectul identificarii criminalistice

C. Principiile identificarii criminalistice

D. Fazele identificarii criminalistice

E. Metodologia identificarii criminalistice

Capitolul II: Identificarea persoanelor dupa metoda portretului vorbit

Sectiunea I: Generalitati

Sectiunea a II-a: Descrierea formelor statice (anatomice)

A. Aprecierea sexului

B. Vârsta

C. Talia

D. Constitutia fizica

E. Aspectul general sau tinuta

F. Forma capului si a fetei

Sectiunea a III-a: Descrierea formelor dinamice (functionale)

Sectiunea a IV-a: Descrierea semnelor particulare aflate pe corp

1. Cicatricele

2. Ridurile

3. Culoarea pielii (tenul)

4. Alte modificari în sistemul functional

5. Tatuajul

Sectiunea a V-a: Îmbracamintea si obiectele portabile

ANEXA I

Capitolul III: Metode tehnice criminalistice folosite în identificarea persoanelor dupa semnalmentele exterioare

Sectiunea I: Portretul schitat

Sectiunea a II-a: Fotorobotul

Sectiunea a III-a: Identi-Kit-ul

Sectiunea a IV-a: Mimicompozitorul

Sectiunea a V-a: Sintetizorul fotografic

Sectiunea a VI-a: Portretul robot computerizat

Sectiunea a VII-a: Expertiza fotografiei de portret

Sectiunea a VIII-a: Recunoasterea persoanelor dupa fotografie

Sectiunea a IX-a: Fotografia semnalmentelor

ANEXA II

Capitolul IV: Metode criminalistice de identificare a cadavrelor necunoscute

Sectiunea I: Metoda supraproiectiei

Sectiunea a II-a: Reconstituirea fizionomiei dupa craniu

Sectiunea a III-a: Identificarea dupa resturile osoase

Sectiunea a IV-a: Identificare dupa sistemul dentar si lucrarile stomatologice

Sectiunea a V-a: Fotografia si identificarea cadavrelor necunoscute

Sectiunea a VI-a: Identificarea prin expertiza fotografiei de portret

ANEXA III

Capitolul V: Identificarea dupa semnalmentele exterioare – realizari, tendinte, perspective

BIBLIOGRAFIE

I. Bibliografie româna

1. Camil Suciu, “Criminalistica”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972.
2. Colectiv, “Tratat practic de criminalistica”, vol. I+II, Ed. Ministerului de Interne, Bucuresti, 1979.
3. Emilian Stancu, „Criminalistica”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994.
4. Emilian Stancu, „Criminalistica”, vol. I+II, Editia a III-a, Editura Actami, Bucuresti, 1999.
5. M. Minovici, „Tratat complet de medicina legala”, vol. II, Bucuresti, 1930.
6. C-tin Dumitrescu, E. Gacea, „Elemente de antropologie Judiciara”, Ed. Ministerului de Interne, Bucuresti.
7. I. Mircea, „Criminalistica”, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998.
8. Ion Argeseanu, „Criminalistica si medicina legala în slujba justitiei”, vol. I,. Editura Lumina Lex, 1996.
9. Lucian Ionescu, Dumitru Sandu, „Identificarea criminalistica”, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1990.
10. Mircea Constantinescu, “Consideratii privind conceptul de identificare în expertiza criminalistica”, editata de Ministerul Justitiei, Bucuresti, 1979.
11. Pasescu Nicolae si Culcea Dumitru, “Posibilitati de identificare traseologica a obiectelor pe baza unor caracteristici temporare”, în lucrarea “20 de ani de expertiza criminalistica”.
12. C. Suciu, „Dezvoltarea învatamântului criminalistic în România, Scoala româneasca de criminalistica”, Serviciul cultural,
presa si editorial, 1975.
13. M. Constantinescu, “Unele reguli privind efectuarea identificarii criminalistice”, în culegerea de referate “Prezent si
perspectiva în stiinta criminalistica”.
14. L. R. Constantin si M. Radulescu, “Dactiloscopia”, Ed. Ministerului de Interne, Bucuresti.
15. C-tin Dumitrescu, “Curs de tehnica criminalistica’, vol.II, Editat de scoala de ofiteri a Min. de Interne, Bucuresti, 1983.
16. C. Panghe, C-tin Dumitrescu, „Portret vorbit”, Ed. Ministerul de Interne, I.G.M., 1974.
17. G, Asanache, L. Marcus, „Elemente de medicina biocriminalistica”, Bucuresti, 1978.
18. D. Theodorescu, „Mic atlas de anatomia omului”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
19. Sf. Mincu, C. Maximilian, „Introducere în antropologie”, Editura Stiintifica, Bucuresti.
20. Ion Anghelescu, „Metoda de identificare a persoanelor dupa voce si vorba în limba româna” OSIM, Brevet de inventie nr.
5556/21.04.1972.
21. A. Paunescu – Podeanu, „Baze clinice pentru practica medicala”, vol. II, Ed. Medicala, Bucuresti, 1983.
22. Emilian Stancu, „Stiinta investigarii infractorilor”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993, vol. I.
23. Paul Popescu Neveanu, „Dictionar de Psihologie”, Editura Albatros, Bucuresti, 1978.
24. Cantemir Riscutia, “Reconstituirea fizionomiei dupa craniu”, în Revista “Probleme de medicina legala si criminalistica”, nr. 7-8/1969;
25. P. Firu, C. Riscutia, “Tratat practic de criminalistica”, vol.II.
26. Stefan Popa, Nicolae Stoian, Stefan Neicu, „Fotografia judiciara”, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1992.
27. G. Hutanu, I. Dorin, „Holografie”, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1971.
28. Dana Constantinescu, I. Argesanu, „Noi metode si tehnici utilizate în identificarea criminalistica si medico-legala”, Supliment al buletinului inter – probleme de criminalistica si criminologie a Procuraturii R.S.R., nr. 1-2/1989.
29. Codul penal si Codul de procedura penala, editat de Monitorul Oficial, Bucuresti, 1998.

II. Bibliografie straina

1. Paul L. KIrk’ “Crime lnvestigation, Physical Evidence and the Police Labo-ratory”, Interscience Pubiishers, NewYork, 1966.
2. A.Lalande, “Vocabulaire technique et critique de Philosophie”, Presses Universitaire de France, Paris, 1974.
3. John I.Thoroiiton, „La doctrine de la dissimilitude unique dans l ‘identification dactyloscopique”, R.I.P.C. nr. 306, martie 1977.
4. Katona Geza, “Cercetarea de identificare a urmelor în procedura penala”, Budapesta, 1965.
5. S. M. Potapov, “Introducere în criminalistica”, Moscova, 1949.
6. Ehrenfried Stelzer, “Criminalistica”, vol. I, “Teoria si metodologia criminalistica generala”, Ed. Stiintifica germana, 1977.
7. V. I. Keldin, “Identificarea si rolul ei în stabilirea adevarului în cauzele penale”, Ed. Universitatii din Moscova, 1969.
8. F. Engels, „Dialectica naturii”, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1964.
9. Charles Sannie, „La recherche scientifique du criminel”, Collection Arman-Colin, Paris, 1954.
10. Edmond Locard, „Tratat de criminalistica”, vol. II, Lyon, 1932.
11. E. Locard, “Manuel de technique policiere”, Ed.Payot, Paris, 1948.
12. Herbert Schafter, “Mimic”, în Rev. “Kriminalistic” nr.2/1967, Hainburg.
13. Wolfgang Zeiner si Herbert Zima, “Le Projet SIGMA”. în RIPC nr.10/1982.
14. G.Chevet si P.F.Ceccaldi, “Dentonstration d’identité humaine par combinaison des methodes photographique, antropometriques et du signalrnent descriptif ”.
15. Hans Hagemeier, “Identification d’un crâne par superposition eletronique d’images”, în RIPC nr.373 ianuarie 1983.
16. I.P.Lahary, “La restauration d’une tet mutilée de cadavre et l’intéret a’ une telle reconstitution”, în nr. 3/1968.
17. I.Quai, “Tratat practic de criminalistica” vol II.
18. Waren Harvev, “Dental identification and forensic deontologie”.
19. J. V. Nielsen, T. Solheim, „Power of various dental features in indetification”, Comunicare Congr. IAFS, Oxford, 1984.
20. A. J. Lightem, W. J. C. Coetzee, P. J. Niekert, „Indetification of bite marks by the use tree-dimensional reflex microscopy”, Comunicare Congr. IAFS, Vancouver, 1987.
21. O. Saksaug, „Portable computers in mass disaster based upon Interpol’s victim indetification form”, Comunicare Congr. IAFS, Vancouver, 1987.
22. K. A. Brown, T. R. Elliott, „OdontlD” – computer program for identification, Comunicare Congr. IAFS, Vancouver, 1987.

Titlul lucrarii:	Identificarea persoanelor si cadavrelor dupa semnalmentele exterioare
Domenii de interes:	Criminalistica; expertize criminalistice; identificarea criminalistica; intocmirea portretului robot
Numar de pagini aproximativ:	135
Data redactării:	2000
Format:	A4
Documentul este redactat cu Diacritice:	DA
Documentul poate fi Editat / Modificat:	DA
Documentul contine Note de Subsol:	DA
Documentul contine Bibliografie:	DA

	Expertiza medico-legala pe cadavre Expertiza medico-legală referitoare la cadavre reprezintă unul dintre domeniile cele mai importante ale activităţii medico-legale. Autopsiile medico-legale se efectuează de medicii legişti în condiţiile prevăzute şi reglementate de lege. În anumite cazuri, medici de medicină generală, morfopatologi sau medici de alte specialităţi pot efectua autopsii medico-legale, în baza delegaţiei direcţiei sanitare judeţene pe raza căreia profesează şi a avizului conducerii I.M.L. Prevederile referitoare la cazurile în care autopsia medico-legală este obligatorie, aspectele procedurale şi problemele la care trebuie să răspundă medicul legist constituie deosebiri faţă de autopsia prosecturală Price: 320.00 Lei Cantitate:
	Fotografia judiciara Definind fotografia, se poate spune că aceasta este o metodă tehnică cu ajutorul căreia se pot reproduce şi fixa imaginile luminoase ale obiectelor, folosind însuşirea pe care o au anumite radiaţii de a descompune unele săruri de argint, cum sunt: bromura, iodura sau clorura de argint. Fotografia se realizează în două etape: una fizică, bazată pe legile propagării undelor electromagnetice şi pe legile opticii geometrice, iar a doua fază, de natură chimică, prin prelucrarea imaginii latente formate. Pentru etapa fizică a formării imaginii fotografice, aparatul fotografic, şi îndeosebi obiectivul acestuia, joacă primul rol. Price: 360.00 Lei Cantitate:
	Identificarea persoanei dupa metoda portret robot Identificarea persoanei după metoda portret robot se constituie ca o armă de luptă eficientă împotriva fenomenului infracţional prin necesitatea, utilitatea şi larga sa aplicabilitate. Creşterea criminalităţii, pe de o parte, iar pe de altă parte „rafinarea” modului de operare al făptuitorului concretizat şi în încercările de inducere în eroare a martorilor cu privire la adevărata înfăţişare (prin deghizări şi operaţii estetice) au dus la unirea eforturilor specialiştilor pentru determinarea unor noi procese şi mijloace tehnice care să conducă la identificarea infractorilor. In acest sens, este cunoscut faptul că apariţia laserului (o sursă de fascicule luminoase, coerente, cu o mare directivitate, foarte intense şi înguste) a deschis perspective nebănuite în cele mai diverse domenii ale ştiinţei şi tehnicii, unul dintre principalii săi beneficiari fiind fotografia şi, indirect procedeul de identificare după semnalmentele exterioare, rezultatele fiind cu adevărat spectaculoase. Price: 330.00 Lei Cantitate:
	Identificarea persoanelor dupa metoda portretului vorbit Identificarea criminalistică poate fi definită ca un proces de constatare a identităţii unor persoane, obiecte sau fenomene, aflate în legătură cauzală cu fapta ilicită, prin metode ştiinţifice criminalistice, în scopul stabilirii adevărului în procesul judiciar. Observarea unei persoane în vederea reţinerii şi înregistrării semnalmentelor se face, de regulă, din faţă, adică din plan frontal şi din profil, respectiv din plan lateral. Pentru identificarea cu ajutorul metodei portretului vorbit, după redarea semnalmentelor anatomice şi funcţionale ale persoanelor se descriu îmbrăcămintea şi obiectele aflate asupra lor. In descrierea semnalmentelor după metoda portretului vorbit. O importanţă deosebită o are folosirea unei terminologii comune precise şi unitare. Prin respectarea acestei cerinţe se asigură posibilitatea evitării unor greşeli sau confuzii care pot să apară în activitatea practică. Descrierea semnalmentelor se face într-o succesiune logică, care va fi respectată chiar şi în cazul când, datorită unor condiţii obiective, nu se pot observa în întregime toate semnalmentele. Price: 330.00 Lei Cantitate: